Constantin Diaconovici Loga
(1770 – 1850)
Istoria Banatului – consecință și reflex al evoluției societății pe aceste meleaguri – cuprinde momente de profundă creație spirituală și, implicit, de dezvoltare a învățământului. Un rol important în acest proces l-au avut Biserica și Școala. În concepția iluministă, cele două instituții aveau rolul de ”luminare” a populației prin răspândirea științei de carte în medii cât mai largi.
Din suita celor care și-au dedicat activitatea acestor țeluri, se detașează personalitatea de excepție a cărturarului și pedagogului Constantin Diaconovici Loga. Născut pe 1 noiembrie 1770, la Caransebeș, a învățat inițial în localitatea natală, iar ulterior a urmat Gimnaziul din Lugoj și Facultatea de Drept și Științe Politice din Budapesta. Elev și student eminent, și-a clădit, mai apoi, o carieră remarcabilă: cenzor și corector, translator la Magistratul din Budapesta, profesor de Limba Română în același oraș, dascăl de Gramatică și Statistică la Preparandia din Arad și director al Școalelor Preparandiale.
În timpul ultimului mandat, școlile românești din zona de graniță a Banatului au progresat atât în privința condițiilor materiale cât și în aceea a calității procesului instructiv-educativ.
Referindu-se la școală, Loga preciza că aceasta trebuie să urmărească ”luminarea minții” și ”îmbunătățirea inimii”, adică a educației morale. Fidel spiritului iluminist al valorizării potențialului uman, a contribuit la procesul de transformare al omului dintr-un simplu contribuabil într-un cetățean a cărui voce să fie respectată de instituțiile statului. Preocuparea cărturarului avea în vedere nu doar elevul, ci și educatorul, a cărui menire era de a deveni un model, un prilej de reflecție asupra sensului vieții.
Deși s-a format ca jurist, Constantin Diaconovici Loga s-a impus ca autor al unei vaste literaturi pedagogice, lingvistice, istorice și religioase. A avut un merit deosebit în procesul, ce tocmai se desfășura, de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin și al impunerii limbii române în școlile pe care le dorea naționale.
Concepția sa pedagogică, materializată și prin acțiuni practice, s-a axat pe ideea că românii au datoria de a organiza propriile școli deoarece devenirea națiunii nu se poate realiza fără învățământ. Acesta este și motivul, în opinia noastră, pentru care cei ce au înființat primul liceu din Banat cu predare în limba română – astăzi școala noastră – l-au ales, în semn de prețuire, drept patron spiritual pe Constantin Diaconovici Loga.
Ilustrul cărturar s-a stins din viață în 1850, în orașul său natal, Caransebeș.